Cărarea duce spre o gradină mare. Gradina
este plină cu flori si copaci, totul este înflorit și felurite miresme te
îndeamnă la visare. În dreapta este vița de vie care ține umbră șezlongului în
care își petrece dupamiezile calde tata. Mama are un leagăn în jurul căruia a
crescut Măna Maicii Domnului, a cărui mireasmă divina ne duce seara și noaptea
pe tărâmul viselor. In dreapta potecii este liliacul cel mare, care de-abia a
înflorit. Toată grădina este plină de mireasma lui dulce. Lângă liliacul mov
este un copac imens de iasomnie care parcă te face să inspiri de fiecare dată iubire. Lângă parfumatul copac de iasomnie este palatul de sticlă. Toate
geamurile sunt ca niște cristale imense prinse cu fir de aur unul de altul.
Palatul este o incapere mare numai din sticlă unde eu îmi petrec vremea prvind
spre cer prin tavanul de sticlă cu un vitraliu imens în mijloc. Tavanul se
deschide așa că noaptea pot vedea fiecare stea strălucind pe cerul senin.
Vitraliul este o pictură cu trei îngeri, gingași și curați, totul este pictat
în auriu, alb și mov. Zâmbetele îngerilor îmi liniștesc sufletul și mintea, de
fiecare dată când îi privesc. Pe jos este un covor moale de iarbă iar din loc
in loc câte o placă de marmură bej cu inserții aurii. În mijloc este jilțul meu
alb care se face pat. De câte ori nu am adormit în nopțile calzi de vară aici,
cu tavanul deschis pentru a vedea stelele și cu miresmele copacilor și a
florilor înconjurându-mă până dimineața. Se aude și râulețul din depărtare cum
susură încet, iar greierii îmi cântă un cântecel liniștit și odihnitor.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu